Valvuloplastia cu balon este o procedură chirurgicală executată pentru deschiderea unei valve cardiace . Valvuloplastia cu balon se mai numește și dilatare sau valvotomie cu balon. Valvele inimii sunt ca niște porți care controlează fluxul de sânge între camerele superioare și inferioare ale inimii, precum și fluxul de sânge din inimă.
În timpul acestei operații, medicul pune un tub subțire, flexibil, numit cateter, într-un vas de sânge. Medicul introduce tubul prin acel vas de sânge și în inima pacientului. Scopul acestei proceduri este de a îmbunătăți funcția valvei și fluxul sanguin prin mărirea deschiderii supapei. Dacă valvele cardiace sunt deteriorate, este posibil să nu funcționeze corect.
Există patru valve în inimă – valva aortică, valva pulmonară, valva mitrală și valva tricuspidă. Aceste valve sunt situate la punctul de ieșire din cele patru camere ale inimii. Aceste valve sunt deschise și apropiate pentru a regla fluxul de sânge de la o cameră la alta și sunt necesare pentru funcționarea eficientă a inimii și a sistemului circulator.
Simptomele valvuloplastiei cu balon:
- Umflarea picioarelor sau gleznelor sau poate abdomenului
- Durere în piept
- Senzație de amețeală
- Îngrășare
- Greu de respirat
Valvuloplastia cu balon este considerată a fi un tratament eficient și sigur la copii, îmbunătățește fluxul sanguin și funcția inimii. Valvuloplastia cea mai de succes este tratarea valvelor pulmonare îngustate. Valvuloplastia poate îmbunătăți fluxul de sânge prin inimă și poate reduce simptomele. Cu toate acestea, supapa se poate îngusta din nou. Poate fi nevoie de o altă valvuloplastie sau altă procedură cardiacă, cum ar fi repararea sau înlocuirea supapelor, în viitor.
Valvuloplastia cu balon are un timp de recuperare foarte scurt decât operația. Procedura chirurgicală durează 1 oră, dar timpul de pregătire și recuperare adaugă câteva ore. Cu cel puțin 6 ore înainte de operație, pacientul cu valvuloplastie cu balon trebuie să evite să mănânce sau să bea ceva, este considerat din motive de siguranță a pacienților. Procedura este recomandată doar ca protecție de urgență pentru pacienții cu risc ridicat.
Tipuri de valvuloplastie cu balon:
- Valvuloplastie mitrală cu balon
Pacienți care au fost diagnosticați cu stenoză de valvă mitrală; au stenoză aortică cu risc crescut . Este o procedură relativ sigură, precum și o procedură oarbă și este asociată cu diverse complicații.
- Valvuloplastie aortică cu balon
Valvuloplastia aortică cu balon este cunoscută și sub denumirea de valvotomie aortică cu balon. Managementul său medical optim rămâne o opțiune sigură pentru pacient.
După ce se face Valvuloplastia cu balon:
După procedură, pacientului i se va acorda camera de recuperare pentru observație. Pacientul poate rămâne plat în pat câteva ore după procedură. Repausul la pat poate varia de la 2 la 6 ore, în funcție de starea particulară a pacientului. Medicul dă instrucțiuni cu privire la reluarea activităților normale ale pacientului după această operație chirurgicală complicată.
Pacientului i se pot administra medicamente pentru durere sau disconfort legat de locul de inserare sau de repaus la pat și încă pentru o perioadă lungă de timp. Încurajat să bea apă și alte lichide pentru a ajuta la evacuarea din corpul pacientului și după valvuloplastia cu balon pacientul poate relua dieta obișnuită, cu excepția cazului în care medicul nu a recomandat pacientului.
După perioada specificată de repaus la pat, pacientul se poate ridica din pat. Asistenta ajută prima dată când pacientul se ridică și poate verifica tensiunea arterială . Ei trebuie să dea câteva instrucțiuni atunci când pacientul se ridică încet din pat pentru a evita orice amețeală din perioada lungă de repaus la pat.
Riscuri :
Valvuloplastia cu balon poate avea mai multe complicații grave.
A devenit important să păstrați locul de inserție curat și uscat. Medicul va da instrucțiuni specifice de îmbăiere, poate recomanda dieta potrivită pentru pacient. Medicul vă poate sfătui să nu participați la activități extrem de solicitante. Medicul recomandă efectuarea activităților normale în timpul zilei. Pacientul trebuie să dea un raport medicului dacă simte următoarele simptome:
- Febră
- Durere crescută, roșeață, umflare sau sângerare
- Durere în piept sau presiune
- Vărsături
- Transpiraţie
- A fi leșin
- Scăderea urinării
- Umflarea abdomenului
- Creștere în greutate de peste 3 kilograme