Ce este arterioscleroza?
Înainte de a cunoaște ateroscleroza, vom discuta mai întâi despre artere și arterioscleroză.
Arterele sunt vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen din inima noastră către restul corpului. Fiecare arteră are trei straturi:
- Intima sau stratul interior
- Media sau stratul de mijloc
- Adventiția sau stratul exterior
Arterele sănătoase sunt elastice și flexibile, dar cu timpul, pereții arterelor pot deveni groși și rigidi, provocând îngustarea și întărirea arterelor. Determină o restricție a fluxului de sânge către țesuturile și organele tale. Această afecțiune se numește arterioscleroză.
Arterioscleroza este o boală cronică. Intima este cel mai afectată de arterioscleroză.
Cum este ateroscleroza diferită de arterioscleroză?
Ateroscleroza este un tip de arterioscleroză. Se întâmplă atunci când există o acumulare de substanță lipicioasă (placă) formată în mare parte din calciu, colesterol și grăsimi. Mai mult este acumularea plăcii; mai mult este îngustarea arterei și restricția fluxului sanguin. Contrar credinței că ateroscleroza este o problemă cardiacă, aceasta poate apărea în artere oriunde în corp.
De ce este ateroscleroza o problemă serioasă de sănătate?
Dezvoltarea plăcii poate începe în copilărie și se poate agrava în timp. Întărirea și îngustarea arterelor poate cauza mai multe probleme de sănătate. O arteră îngustată sau blocată nu poate furniza suficient sânge și substanțe nutritive bogate în oxigen către țesut sau organ. Blocajele severe pot provoca moartea țesuturilor sau infecții în părțile afectate ale corpului.
Uneori, o bucată de placă poate sparge, ducând la un cheag. Acest cheag se poate mișca odată cu circulația sângelui și se poate bloca oriunde în corp.
Ateroscleroza poate provoca probleme grave de sănătate, inclusiv, dar fără a se limita la:
- Boala arterei carotide
- Cheaguri de sânge.
- Boală arterială coronariană.
- Boala cronică de rinichi.
- Boala arterelor periferice
- Atac de cord.
- Accident vascular cerebral sau chiar moarte în cazuri extreme
Sunt în pericol de a dezvolta ateroscleroză?
Ateroscleroza poate apărea la oricine și la orice vârstă. Afecțiunea poate începe cu deteriorarea mucoasei interioare a arterei. Depunerea plăcii se produce acolo unde s-a produs deteriorarea. Anumiți factori de risc pot stimula deteriorarea arterială și depunerea plăcii.
Acești factori de risc includ:
- Istoric familial de boli de inimă
- Diabetul zaharat.
- Colesterol ridicat.
- Tensiune arterială crescută
- Fumat
- Stil de viata sedentar
- Masculin
- Obezitatea
- Vârsta mai înaintată
- Obiceiuri alimentare nesănătoase (dietă bogată în colesterol, zahăr, sare, grăsimi saturate și trans)
- Boli precum lupusul, artrita, bolile inflamatorii intestinale și psoriazisul
Care sunt cele mai frecvente semne și simptome ale aterosclerozei?
Ateroscleroza ușoară nu provoacă adesea niciun simptom. Simptomele apar numai după ce o arteră devine suficient de îngustă sau se blochează complet. Mulți oameni nu sunt conștienți de afecțiune până când nu apare o urgență medicală, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Simptomele aterosclerozei depind de arterele care sunt afectate:
- Ateroscleroza în arterele inimii poate provoca dureri în piept sau presiune (angină).
- Ateroscleroza în arterele care duc la creier poate provoca:
- Amorțeală sau slăbiciune bruscă la nivelul brațelor sau picioarelor
- Dificultate de a vorbi
- Pierderea temporară a vederii la un ochi,
- Mușchii căzuți în fața ta
- Ateroscleroza în arterele din brațe și picioare poate provoca durere și scăderea tensiunii arteriale la membrul afectat.
- Ateroscleroza în arterele care duc la rinichi poate provoca hipertensiune arterială sau insuficiență renală.
Ce teste se fac pentru a diagnostica ateroscleroza?
Diagnosticul de ateroscleroză începe cu medicul care vă cere istoricul medical de familie și istoricul medical personal. Medicul poate căuta un sunet anormal, puls absent sau puls slab în timpul examinării cu un stetoscop.
Medicul poate sugera alte teste pentru a confirma diagnosticul:
- Teste de sânge – nivelurile de zahăr din sânge, colesterol din sânge, grăsimi și proteine din sânge
- Electrocardiograma sau ECG – pentru a determina ritmul cardiac
- Test de stres la efort – Dacă semnele și simptomele apar cel mai des în timpul activităților fizice
- Angiografie – pentru a localiza și măsura blocajele. Medicul introduce un cateter într-o arteră din braț sau inghinal. Un colorant de contrast este injectat prin cateter în artere. Blocajele, dacă există, apar pe radiografii.
- Indicele glezne-brahial – pentru a măsura fluxul de sânge în brațe sau picioare.
- Raze x la piept
- Scanare CT pentru a vedea întărirea și îngustarea arterelor mari.
- Ecocardiogramă (eco) pentru a evalua valvele și camerele inimii și măsoară acțiunea de pompare.
Care sunt diferitele moduri de tratare a aterosclerozei?
Obiectivele oricărei modalități de tratament sunt:
Grijă preventivă
- Preveniți complicațiile legate de ateroscleroză
- Reduceți riscul apariției cheagurilor de sânge.
- Preveniți alte afecțiuni cardiace sau vasculare
Alinare simptomatică
- Opriți acumularea plăcii.
- Lărgiți sau ocoliți arterele blocate.
În funcție de severitate, tratamentul aterosclerozei poate implica:
- Schimbări ale stilului de viață
- Medicamente
- Proceduri chirurgicale.
Un medic poate prescrie următoarele modificări ale stilului de viață
- Renunță la fumat
- Mănâncă alimente sănătoase
- Fă sport regulat
- Menține o greutate sănătoasă
- Gestionați tensiunea arterială
- Controlați nivelul colesterolului și al zahărului din sânge
- Controale regulate de sănătate
Un medic poate prescrie medicamente pentru:
- Controlați tensiunea arterială
- Scade colesterolul
- Gestionați nivelul de glucoză din sânge
- Preveniți formarea cheagurilor de sânge
Ateroscleroza avansată poate necesita opțiuni de tratament agresive, cum ar fi:
- Angioplastie coronariană: printr-un cateter introdus într-o arteră inghinală, un medic plasează un stent (tub mic) pentru a deschide arterele coronare (inima) înguste sau blocate.
- Operație de bypass coronarian: plasarea arterelor sau venelor din alte zone ale corpului pentru a ocoli o arteră îngustată.
- Endarterectomie carotidiană pentru îndepărtarea plăcii de pe arterele gâtului pentru a preveni un accident vascular cerebral.
